Context …

Flota de avioane Panavia Tornado ECR a Germaniei se apropie incet, dar sigur, de sfarsitul “vietii” operationale. Intrate in serviciu in anul 1974 aceste avioane au ajuns ca in acest moment sa „sufere” de o indisponibilitate ridicata si costuri de intretinere tot mai mari, conform Curtii de Conturi din Germania, astfel ca s-a luat decizia inlocuirii acestora pana la finele anului 2030.

Problema care apare pentru germani in aceasta situatie este faptul ca au nevoie, parte a obligatiilor care ii revin ca membru NATO,  de avioane care pot transporta o bomba termonucleara tactica B.61, precum si de avioane care pot prelua misiunile desfasurate de Panavia Tornado ECR. Asa ca Luftwaffe a inceput sa prospecteze piata pentru un inlocuitor, necesarul fiind de aproximativ 138 de avioane. Si cum neamtul e tot neamt, s-a uitat in primul rand catre productia europeana de avioane, la care a contribuit cu efortul de cercetare dar, mai ales, cu un consistent efort financiar. Si cum altul nu exista, evident ca s-au oprit asupra Eurofigher Typhoon 2000.  Dar s-au uitat lung si catre avionul F-18 produs de Boeing, cam singurul din acest moment care poate fi certificat rapid, mult mai rapid decat Eurofighter Typhoon, ca avion cu  capabilitati de transport al unei incarcaturi nucleare. Pana la urma decizia a fost una rationala, dar mai ales diplomatica, Berlinul alegand sa cumpere 93 de avioane Eurofighter Typhoon 2000 de la Airbus si 45 de avioane produse de Boeing, mai exact 30 de F/A-18 Super Hornet si 15 EA-15 Growlers, conform Ministrului german al Apararii, Annegret Kramp-Karrenbauer.

Cert este ca se incerca inca din 2017 gasirea unui inlocuitor pentru Panavia Tornado ECR, in acest moment existand in inventar un numar de 93 de Panavia Tornado ECR si 143 de avioane Eurofighter Typhoon. Jumatate din cele 93 de avioane Typhoon vor inlocui Panavia Tornado in timp ce cealalta jumate va inlocui Typhoon-urile din primele serii. Avioanele F/A-18 Super Hornet vor prelua, odata certificate, sarcina de a transporta incarcatura nucleara termobarica B.16, in timp ce varianta EA-15 Growlers va prelua sarcina avioanelor Panavia Tornado ECR (Electronic Combat/ Reconnaissance – Razboi Electronic/ Recunoastere) care sunt configurate pentru a putea identifica si suprima capabilitatile apararii antiaeriene ale adversarului.

Desi intial s-a analizat si posibilitatea dotarii cu F-35A, germanii au considerat ca e mai sigur sa mearga pe varianta EA-15 Growlers care se afla deja in productie cat si in serviciul activ in cadrul US Navy si Royal Australian Air Force. Datorita acestui fapt este disponibil rapid, spre deosebire de F-35A. In 2019 si Airbus a anuntat ca pregateste o versiune biloc a Eurofighter Typhoon care sa desfasoare misiuni de tip ECR (Electronic Combat/ Reconnaissance – Razboi Electronic/ Recunoastere), insa argumentele mentionate mai sus l-au dat favorit si castigator pe F/A-18 Super Hornet si EA-15 Growlers.

Dincolo de toate criticile fata de aceasta decizie, mai mult sau mai putin publice, trebuie sa recunoastem ca Luftwaffe s-a orientat bine reusind sa impace si „capra si varza”. Aceasta poveste va fi incheiata doar daca guvernul german va aproba achizitia. Ori, pana la acest moment nu a facut-o. Prea mult nu vor putea insa sa mai amane o hotarare, indiferent despre care avion sau producator vorbim, in contextul in care avioanele Panavia Tornado sunt la capatul puterilor, devenind din ce in ce mai clara nevoia de a le inlocui cat mai repede.

Sursa:  www.thedefensepost.com; www.thedrive.com

Foto: aviatim.com